găsește predicatele și subiectele.Citește Perla şi punctul, după Antonia Maria Ilies, din volumul Ce poţi face cu două cuvinte. Juniorii (...o legendă din care aflăm că odinioară perlele se găseau peste tot, iar pisicile umblau fără coadă...) A fost odată un continent plin numai şi numai cu pitici. Aveau tot ce le trebuie în lumea lor şi duceau o viaţă bună şi frumoasă, doar că era dificil să comunice între ei. Nu cunoşteau intonaţia şi nici nu auziseră de semnele de punctuație, așa că se înţelegeau cam greu. Ca să îi arate celui cu care vorbeau ce voiau să zică, aveau buzunarele pline cu tot felul de lucruri: perle, creioane, covrigi, cravate, cozi de pisici de pluş şi multe altele. Când un pitic îi zicea altuia o propoziţie enunțiativa, scotea din buzunar o perlă. Când întreba ceva, scotea o codiță de pisică, iar când îşi exprima uimirea, piticul ridica o cravată. Piticilor despre care vă povestesc nu le era greu doar să vorbească între ei, ci şi să scrie corect un text! Apoi, la fel de greu le era şi să îl citească. Priviți numai cum arăta un fragment din cărțile lor de povești: 61 ,,albinuţa sa dus în poieniţă ea a găsit foarte multe flori a cules polenul şi la dus la stup unde la depozitat albinuţele l-au transformat în miere mierea a dispărut albinuţa a strigat cu toată puterea suratelor ei a dispărut polenul poate la luat ursul spuseră ele". Voi ați înțeles ceva din acest text? Foarte greu, probabil, la fel ca mine. Vă dați seama, deci, ce greu le era copiilor de pitici să citească povești!​