4. În ”Revedere ” poetul..................................................., ne relatează




Dacă poemul
Luceafărul
este chintesenţă a întregii creaţii eminesciene, putemaprecia că
Revedere
este cea mai reprezentativă pentru inspiraţia din literatură populară, pe care a cunoscut-o nemijlocit şi din care s-a inspirat, convins fiind cănumai acolo putea găsi “cuvântul ce exprimă adevărul” şi că “o adevărată literaturătrainică [...] nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru, pe tradiţiile,obiceiurile şi istoria lui, pe geniul lui”.Plecând de la afirmaţia lui George Călinescu, conform căreia “cea mai mareînsuşire a lui Eminescu este de a face poezii populare fără să imite şi cu idei culte”, săurmărim ce elemente a preluat poetul din folclorul nostru literar şi cum s-au interferatcu propriile sale idei izvorâte din cultura sa atât de profundă şi vastă.Concepută într-o primă variantă în 1875 şi publicată în
Convorbiri literare
din 1 octombrie 1879, poezia
Revedere
face parte din categoria acelor creaţii ce-şidezvăluie cu uşurinţă semnificaţiile oricărui cititor. Pentru cel neavizat, care rămânela modul inocent de receptare, poezia apare ca un dialog oarecare între poet şi codru.Depăşind însă aparenţele, poezia este de o profunzime cu totul deosebită, dialogul poet-codru fiind, în fapt, un pretext pentru evidenţierea unor cugetări de care suntcapabile doar marile spirite umane. Utilizarea dialogului dintre poet şi codru este, înfelul ei, un procedeu de sorginte populară. Codrul apare ca o permanenţă înmajoritatea creaţiilor folclorice, el fiind întotdeauna “frate cu românul”​