Răspuns :
Mărcile lexico-gramaticale surprind subiectivitatea eului liric, implicarea directă prin diverse mijloace lexicale și gramaticale care indică afectivitatea. Din acest motiv ele se mai numesc și mărci ale subiectivității. Identificarea lor într-un text se face pe baza:
Pronumelor personale la persoana I și a II-a singular/plural cu cu forme accentuate și neaccentuate:
Persoana I, forme neaccentuate: „mi-„, „m-„, „ne-„;
Persoana I, forme accentuate: „eu”, „noi”, „mie”;
Persoana a II-a, forme neaccentuate: „ți-„, „îți”, „v-„;
Persoana a II-a, forme accentuate: „tu”, „voi”, „ție”.
Verbe la persoana a I și a II-a singular/plural:
Persoana I: „privesc”, „răsuflăm”;
Persoana a II-a: „iubești”, „gândiți”.
Pronume posesive la persoana I și a II-a: „al meu”, „a ta”
Adjective pronominale posesive la persoana I și a II-a: „tinereții mele”, „umbra ta”;
Verbe la imperativ: „grăiește tu”;
Substantive în vocativ – evidențiază în mod indirect prezența eului liric: „Zice una, surioară,/Ne așteaptă vremuri grele”;
Enunțuri exclamative, interogative, imperative: „Fie-ți milă de făptura mea de om!”, „Spune-mi, pentru ce eşti trecătoare?”;
Linia de pauză și punctele de suspensie ca semnele de punctuație marchează o pauză afectivă și prezența eului liric: „Si eu… Oriunde aș fi”, „Şi viaţa lor nu şi-o muncesc – şi-o plimbă.”;
Interjecții: „O, rămâi, rămâi la mine”.marcile
Pronumelor personale la persoana I și a II-a singular/plural cu cu forme accentuate și neaccentuate:
Persoana I, forme neaccentuate: „mi-„, „m-„, „ne-„;
Persoana I, forme accentuate: „eu”, „noi”, „mie”;
Persoana a II-a, forme neaccentuate: „ți-„, „îți”, „v-„;
Persoana a II-a, forme accentuate: „tu”, „voi”, „ție”.
Verbe la persoana a I și a II-a singular/plural:
Persoana I: „privesc”, „răsuflăm”;
Persoana a II-a: „iubești”, „gândiți”.
Pronume posesive la persoana I și a II-a: „al meu”, „a ta”
Adjective pronominale posesive la persoana I și a II-a: „tinereții mele”, „umbra ta”;
Verbe la imperativ: „grăiește tu”;
Substantive în vocativ – evidențiază în mod indirect prezența eului liric: „Zice una, surioară,/Ne așteaptă vremuri grele”;
Enunțuri exclamative, interogative, imperative: „Fie-ți milă de făptura mea de om!”, „Spune-mi, pentru ce eşti trecătoare?”;
Linia de pauză și punctele de suspensie ca semnele de punctuație marchează o pauză afectivă și prezența eului liric: „Si eu… Oriunde aș fi”, „Şi viaţa lor nu şi-o muncesc – şi-o plimbă.”;
Interjecții: „O, rămâi, rămâi la mine”.marcile
Vă mulțumim că ați ales să vizitați site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, vă rugăm să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne va bucura, iar pentru acces rapid, nu uitați să ne salvați la favorite!