Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos. În București, la Leonida. O odaie modestă de mahala. [. ] la dreapta, o ușă; la stânga, o fereastră. De-o parte și de alta a scenei, câte un pat de culcare. În mijlocul odăii, o masă împrejurul căreia sunt așezate scaune de paie. Pe masă, o lampă cu gaz; pe globul lămpii un abat-jour* cusut pe canava*. În planul întâi, la stânga, o sobă cu ușa deschisă și cu câțiva tăciuni pâlpâind. Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte; Efimița în camizol*, fustă de flanelă roșie și legată la cap cu tulpan alb. Amândoi șed de vorbă la masă. SCENA I LEONIDA: Așa cum îți spusei, mă scol într-o dimineață și, știi obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe Aurora democratică, să văz cum mai merge țara. O deschiz. Și ce citesc? Uite, țin minte ca acuma: „11/23 Făurar. ". I. L. Caragiale, Conu Leonida față cu reacțiunea.
Vă mulțumim că ați ales să vizitați site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, vă rugăm să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne va bucura, iar pentru acces rapid, nu uitați să ne salvați la favorite!
