Răspuns:
Salut!
Povestește Cioc! Cioc! Cioc! de Emil Gârleanu.
Era odata o veverita care a descoperit un fruct tare gustos, si anume alunele. Fericita, veverita a strans mai multe alune pentru iarna, si le-a ascuns in scorbura ei. intr-o zi, ea s-a intepat intr-o coaja de aluna si a inteles ca pe undeva se strecoara un hot... Ca doar ea nu mancase nicio aluna, deci de unde sa apara coji???
A stat veverita la panda si a vazut-o pe ciocanitoare cum venea si crat - crat ciocdanea alunele si le papa miezul... Un sfert din alunele veveritei fusesera deja mancate. Atunci veverita hat! a prins ciocanitoarea de coada. Aceasta s-a zbatut ce s-a zbatut si a reusit sa scape, dar fara coada... Vazand ca a ramas fara coada, ciocanitoarea s-a intors din nou la scorbura veveritei, a ciocanit cu respect, ca sa-i dea coada tnapoi.
Numai ca veverita deja isi schimbase scorbura, pentru ca supararea ei cu alunele fusese mare. De atunci, ciocanitoarea tot ciocaneste copacii: cioc, cioc, cioc, ca sa O gaseasca pe veverita, doar că ea s-a ascuns prea bine acum.
Explicație:
Succes la școală și la lecții!!!♡
