Salut!
Precizează cazurile și funcțiile sintactice ale pronumelor personale din fragmentul următor:
— Ei, vezi, mă rog, ce nătărău!
Tot înapoi se dă.
Așa un rac pe fiul său
Odată ocără.
— O, bunul meu părinte!
Răspunse racul fiu --
Cum mergi tu înainte?
- tu - subiect/nominativ (cine merge?)
Mă iartă că nu știu.
- mă - complement direct/acuzativ (pe cine mă iartă ➡️ pe mine mă)
Și dar, te rog, mă-nvață;
- te - complement direct/acuzativ (pe cine rog ➡️ pe tine te);
- mă - complement direct/acuzativ (pe cine mă iînvață ➡️ pe mine mă);
Dă-mi pildă drept povață,
- mi - complement indirect/dativ (cui dă ➡️ mie -mi/îmi);
Și-apoi, eu după tine
- eu - subiect/nominativ (cine va merge?);
- după tine - circumstanțial de mod/acuzativ (cum voi merge?);
Voi merge foarte bine.
E grea pretenția fără exemple bune,
Să fie cineva desăvârșit în lume.
Alexandru Donici, Doi raci
