In cartea Eu sunt Malala, Malala vorbeste foarte mult despre istoria Pakistanului, aseaza foarte bine lucrurile in context si le analizeaza intr-o maniera extrem de clara, dar mai ales, de matura. In general, descrierile oferite de ea vizeaza degradarea situatiei in Pakistan, indeosebi in Valea Swat, unde locuia impreuna cu familia sa. Perioada descrisa este intr-adevar una foarte critica, presarata cu multa violenta, instigatie la ura si crima.
Malala nu poate intelege “dreptul” pe care si-l acorda talibanii pentru a le lua dreptul la educatie si vorbeste cu foarte mult curaj despre acest lucru. Aceasta este si cauza pentru care talibanii au incercat sa o ucida pe Malala impuscand-o in autobuzul care se ducea la scoala, intrebarea agresorilor fiind una foarte clara: Cine e Malala?.
Din fericire, Malala supravietuieste tentativei de asasinare a talibanilor si este transferata si tratata la un spital in Anglia. Lupta nu este deloc una usoara, insa fata reuseste sa lupte cu toate fortele pentru a supravietui, iar in prezent, marturie stau cicatricile de pe corpul sau care ii amintesc de fiecare data de tragedia prin care a trecut.
