Răspuns :
Răspuns:
durerea care nu trece
Parinti mei m-au parasit cand aveam 3 ani.De atunci bunica mea m-a crescut,mai era si sora mamei mele,dar,totusi buncia mea m-a crescut pana la zece ani.
Eram la magazin,luam lapte si alte mancaruri necesare pentru casa,stiam ca matusa mea era langa bunica,dar deoarece eu nu i-am spus matusii mele ca merg la magazin si sa aiba grija de bunica,nu a stiut,asa ca ea nu era la bunica.Bunica mea avea o boala,acea boala nu disparea de 5 ani,starea ei s-a agravat,eu nu stiam ca sa agravat si ca nu-si revine.Bunica deodata s-a simtit rau si a luat-o un junghi de inima,ea a cazut pe jos.Cand eu am venit de acasa am gasit-o pe bunica mea draga intinsa pe jos,atunci parca nu s-a facut inger doar bunica mea,ci si eu.
Amintiri cu oameni dragi
Intr o iarna , bunicii mele ii era rau.Intrasem in panica,nu stiam ce sa fac. Am sunat la ambulanta si imediat o luase pe bunica. Imi era foarte teama,oare ce a patit? Nu stiu ce ma voi face fara ea! Ajunsi la spital ,in scurt timp,asistenta veni sa mi spuna ca bunica s a stins din viata. Aveam inima franta,am sunat o pe mama sa i dau vestea trista. Am simtit un gol in suflet, bunica era un om bun care mereu isi facea timp pentru a se juca cu mine,nici n am apucat sa mi iau la revedere. Chiar daca a trecut mult timp ,amintirile cu aceasta inca imi sunt dragi.
E de zece randuri, prima data am facut o pe foaie si dupa am transcris , acum nu stiu poate sa fie mai mult de 10 randuri dar la mine a fost exact 10.
Vă mulțumim că ați ales să vizitați site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, vă rugăm să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne va bucura, iar pentru acces rapid, nu uitați să ne salvați la favorite!