Va rog cine poate sa îmi facă planul simplu de idei la acest text dau 50 de puncte coroana și ma și abonez

Într-o bună zi, Dumnezeu luă chip de moşneag îmbrăcat în haine ponosite şi porni prin lume. Cum mergea El așa, iată că văzu oameni petrecând și îi întrebă:

- Ce este aici? Pentru ce vă veseliti?

-Aici e o nuntă, mosneagule! răspunse naşul mare. - Dacă-i așa, daţi-mi şi mie ceva de mâncare şi de băut, căci mă chinuie foamea și setea!

spuse, b tilde a tr tilde partial nul^ prime prime - Vezi-ţi de drum! ii strigă naşul mare. N-o să petrecem cu toți nevoiașii care nu au ce bea

şi ce mânca!

-Lasă overline J * ls overline a mănânce şi să beal spuseră mirii într-un glas.

- Nici vorbă! zise nașul tăios. Să plece! Să pleci numaidecât de-aici, moșule! Nu vreau să te mai văd în ochi, că-mi strici tot cheful!

Plecă Bunul Dumnezeu și după ce merse o vreme, ajunse la o căsuță sărăcăcioasă și bătu sfios la uşă. Și deschise o femeie, care îi zâmbi cu bunătate şi ii spuse cu glas blând: -Pofteşte, drumetule, pofteşte! Stai jos, că oi fi ostenit!

Intră ,,bătrânul" şi se aşeză pe un scaunel fără spătar, înaintea unei mese din lemn. Un copilaş se apropie şi-l privi cu ochi mari, iar..mosneagul" il mângâie cu blândeţe.

Nu trecu mult şi femeia ii puse inainte o cană cu apă şi o bucată de pâine, zicând:

- S * delta * m * delta ierţi că nu-ți pun înainte bucate alese, dar sunt văduvă și în afară de copilul ăsta,

pe care-l vezi, n-am pe nimeni. Noroc cu vaca din grajd că dă lapte si am cu ce-mi hrăni băiatul. - v * a * i dar mi-e tare foamel se tângui b overline a tr hat a n ". Mă tem că n-am să mă satur doar cu pâine! Ce-ar fi să tai eu vaca și să frigem o bucată de carne?

Se gândi väduva, sefrământă şi în cele din urmă spuse:

- Fie! Nu mă lasă inima să văd cum te chinuie foamea! Du-te in grajd şi taie vaca!

Se duse ,,mosneagul" în grajd și făcu toate cele de trebuinţă.

După ce mâncă pe săturate, Dumnezeu ispuse văduvei:

-la picioarele vacii şi pune-le în grajd, câte unul in fiecare colt.

Aşa făcu femeia şi când se întoarse din grajd "batranul "ii spuse:

- E nuntă mare aici, în sat. Pe tine nu te-au poftit?

- Cine ar pofti la nuntă o văduvă săracă precum sunt eu? zise femeia zâmbind cu amărăciune.

Dumnezeu se ridică de la locul său, spunând:

-- Ai inimă bună și lucrul ăsta îți va aduce mult bine! Eu trebuie să pornesc la drum. - Mergi cu bine! spuse văduva, petrecându-l până la uşă.

Dumnezeu se duse în mijlocul nuntaşilor şi îi spuse nașului:

-Pentru că ești nemilos și rău precum un lup, în lup să te prefaci, iar voi, mirilor, care aţi avut milă de un bătrân şi ați vrut să-l ospătaţi cum se cuvine, nu veți duce niciodată lipsă de nimic!

Şi cum a vrut Dumnezeu, așa s-a întâmplat. Naşul mare s-a prefăcut în lup, a fugit în pădure şi n - a mai ştiut nimeni nimic de el. Mirilor nu le-a lipsit niciodată nimic. Au dus un trai fericit și îmbelsugat.

Povestea nu se sfârşeşte aici...

Când s-a lăsat seara, văduva și-a pus băiețașul în pătuț, I-a vegheat până ce a adormit şi apoi a vrut și ea să se culce. Nu a putut adormi însă. Se gândea mereu la văcuţa ei, care fusese atât de blândă şi bună.

După o vreme îşi aduse aminte că ,,drumețul" îi ceruse să ducă picioarele vacii în grajd și să pună câte unul în fiecare colţ.

Neputându-şi închipui de ce îi ceruse „străinul” așa un lucru ciudat, văduva se duse numaidecât în grajd și... minune! Acolo se aflau patru vaci mari și frumoase.

Ei! Ce să mai lungim vorba în zadar? Mă voi mulțumi a vă spune doar că văduva cu suflet bun nu a mai dus niciodată lipsă de nimic, pentru că vacile ei dădeau atâta lapte, încât putea vinde şi altora şi... nu ştiu cum se face, dar vaci ca ale ei nu găseai să fi bătut pământul în lung şi-n lat.​