Răspuns:
LuceafarulMihai Eminescu
Prezentarea tablourilor
In primul tablou (strofele 1-43)
este ilustrata povestea de iubire dintre douafiinte apartinand unor lumi diferite, ceea ce evideniază atracia contrariilor. Incipitul
ț ț
poemului este reprezentat de o formula specifica basmului (“ A fost odata ca-n povesti/ A fost ca niciodata” ), prin care este sugerat timpul mitic. Incipitul poemuluireda portretul fetei de imparat, caracterizata prin puritate si frumusete iesita dincomun, prin origine aleasa, trasaturi care au rolul de a o scoate din randul oamenilorobisnuiti, deoarece ea este muritoare care aspira la iubirea uceafarului, dorind sa-sidepaseasca, astfel, conditia. !nicitatea fetei este sugerata prin intermediul comparatiei(“"um e fecioara intre sfinti/ #i luna intre stele”), iar frumusetea e$traordinara printr-o forma de superlativ popular (“% prea frumoasa fata”).Imaginarul poetic este de factura romantica, fiind ilustrat prin urmatoarelemotive& noaptea, castelul, fereastra, visul, oglinda, dorul, zburatorul, marea. 'atacontempla ucefarul de la fereastra dinspre mare a castelului si se indragosteste deacesta. a randul sau, uceafărul o ndrăgeste pe fată, sugerndu-se, astfel,reciprocitatea sentimentelor. Intensitatea sentimentelor pe care le nutrete uceafărul
ș
faă de fata de mpărat este redată simbolic prin strălucirea sa i prin metafora ”o
ț ș
mrea*ă de văpaie”. #emnificaia alegoriei este că fată aspiră spre absolut, iar spiritul
ț
superior, uceafărul, simte nevoia compensatorie a materialităii.
ț
"omunicare dintre cele doua lumi, terestră i cosmică, este evideniată prin
ș ț
motivul ferestrei, al oglinzii i al visului& ”+a l privea cu un surs,/ +l tremura-n
ș
oglindă,/"ăci o urma adnc n vis/ e suflet să se prindă.” "uprinsa de dor, fata il invoca pe uceafar, cemarea ei fiind patetică,ncărcată de dorină& ”"obori, n *os, luceafăr bland,/ Alunecnd pe-o rază,/ătrunde
ț
n casă i n gnd/ i viaa-mi luminează0”uceafărul se va ntrupa de două ori, de
ș Ș ț
fiecare dată, din elemente antitetice , evidentiindu-se, astfel, capacitatea sa de a reunicontrariile. rima intrupare, din mare si cer, stă stă sub semnul perfecinii sugerate de
ț
simbolul cercului (i apa unde-au fost căzut/1n cercuri se rotete”) i corespunde
Ș ș ș
ipostazei angelice, dar i celei neptunice. uceafărului este realizat dupa canoanele
ș
romantice (“păr de aur moale” , “umerele goale“, “umbra fetei stravezii”), iar ncontrast cu paloarea feei sunt ocii a căror strălucire (”!n mort frumos cu ocii vii/
ț
"e scnteie n afară”) este interpretată de fată ca semn al morii.
ț
a cea de-a doua intrupare, din soare si noapte, uceafarul ia cip demonic,imaginea acestuia fiind creată după canoanele romantismului, prin intremediulepitetelor& ”negru giulgi”, 2marmoreele braă”, ”trist, gnditor”. i de dată se
ț Ș
remarca stralucirea ocilor, semn al nemuririi& ”iar ocii mari i minunai/ lucesc
ș ț
adanc imeric”. 3efuzul fetei de a-l urma pe luceafăr evideniază incapacitatea
