Răspuns:
Într-o zi fratele meu trebuia să se ducă la cineva cu bicicleta mea, el nu avea bicicletă. Eu nu vroiam să-i dau bicicleta, pentru că îmi era jale, dar mama ma tot impunea eu i-am dat, dar nu din toată inima. Atunci m-am dus după casă și m-am rugat așa: "Doamne, ori îi dai lu fratele meu o bicicletă,ori mi-o ei pe a mea". Am repetat rugăciunea de trei ori apoi m-am dus la treburile mele. Cam după două săptămâni, lu fratele meu îi cadonat o bicicletă și mai bună ca a mea. Eram așa de fericit că i-o dat o bicicletă, dar eram mai fericit că Domnul mi-o ascultat rugăciunea.
(caz real)
