Peisaj de iarnă
Zi de iarnă. De la geamul înghețat se putea observa haina albă ce acoperea tot satul. Fulgii de nea cădeau neîncetat și dansau prin văzduh.
Copiii ieșiseră deja la săniuș și mici oameni de zăpadă începeau să își facă apariția încet-încet. Copii mai mari își facuseră fortărețe din care se băteau cu bulgări de zăpadă. Unii coborau pe derdeluș, săniile alunecau într-una, iar unii doar făceau îngeri de zăpadă în haina groasă de nea.
Când noaptea se așterne peste sat, valsul fulgilor de nea se intensifică. Toată lumea este în casă, în fața șemineului, ascultând colinde și bucurându-se de peisajele mirifice ale iernii și de prima zăpadă care apăruse, în sfârșit, după un timp îndelungat.
Sărbătorile se apropiau, ningea, toată lumea era fericită și totul mergea perfect!
COROANĂ?
