Leul s-a-mbracat odată Într-o piele de magar, Så colinde fara toată Din hotar până-n hotar. Ca un biet magar nating, Ca să vadă cum se poartă lupii (marii dregatori) Cu noroadele blajine de supuşi rumegători: Deci, trecând el intr-o seara la o margine de erang Şi-ntr-o clipă îl înşfacă, grămădindu-l la mijloc. Niste lupi, cum il văzura, se reped la el pe log (Striga leul, apărându-şi pielea cea adevărată.) «Stați, mişeilor! Ajunge! Ca vă rup in dinţi acuşi! Astfel vă purtați voi, oare, cu iubiţii mei supuşi?... Şi, de frică, se făcură mici ca nişte căţeluşi. Lupii, cunoscându-i glasul, îndärät s-au tras pe dată, O, Măria-Ta! Iertare! Zise cel mai diplomat, ** Semănai aşa de tare C-un magar adevărat!" [eul deghizat). identifică în textul dat cuvintele care conțin diftongi hiat​