👤

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă în fragmentul de mai jos.

Jim se închise în odaie și frunzări cărțile până ce se-ntunecă. Oboseala călătoriei sale se lăsase acum în oase și se gândi cu silă la ideea de a se mai duce la masă cine știe când. Întoarse cheia în ușă și se dezbrăcă în lumina lunii. Nici o lampă nu era aprinsă pe nicăieri, și curtea părea pustie. Numai un miros suav de regina-nopții adia dinspre straturile de flori, udate de curând. Jim se întinse pe pat, cu mâinile sub cap. În liniștea părăginită a curții nu se auzeau decât greierii. Scârțâiau pretutindeni ca într-o miriște, tăind sârme subțiri cu ferestraie minuscule. Țârâituri limpezi și scurte răsăreau aci în sobă, aci în scrin și chiar în peretele de lângă pat. Gri-gri-gri-gri, se auzea printre scândurile dușumelelor, și de departe, din curți, alte ferestraie răspundeau: ,,gri-gri-gri-gri". Țârâiturile erau așa de numeroase și subțiri, încât lui Jim i se păru că stelele scârțâiau astfel tremurând pe firmament.

George Călinescu, Cartea nunții​


Răspuns :