3. Având în vedere simbolismul ochiului, organ al cunoaşterii supreme, ce priveşte nu numai spre
lumea exterioară, ci şi spre cea interioară, comentează şi interpretează enunţul următor, care se
referă la căpitanul Isac:
„Obrazul drept, boţit spre ochiul stors, parcă era încleştat şi pecetluit pe totdeauna intr-o durere.
Iar ochiul cel viu, mare şi neguros, privea țintă în jos in neagra fântână a trecutului".
Vă mulțumim că ați ales să vizitați site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, vă rugăm să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne va bucura, iar pentru acces rapid, nu uitați să ne salvați la favorite!
