faceți planul principal al textului
Metamorfoza de Adina Popescu

Omida era
foarte nemulţumită de înfăţişarea sa. De fiecare dată când îşi oglindea trupul păros în picăturile de rouă de pe frunze o apuca un sentiment de dezgust faţă de propria sa persoană. Îi venea să plângă de ciudă: „Cât mi-aş dori să fiu frumoasă!" ofta ea. - Nu mă înţelege greşit. Nu vreau să arăt ca Miss Livada, i se confesa ea sigurului ei prieten, un gândac de Colorado. Vreau doar să arăt altfell Să nu mai fiu nevoită să mă târâi cu corpul acesta al meu diform, să fiu mai suplă, să am oareşce forme şi un colorit atractiv, să... - Nu te mai văicări atât! i-o reteză într-o buna zi gândacul. Mereu îmi spui aceleaşi lucruri. Nu mai contează pentru tine pe lume decât frumuseţea? - Nici măcar tu nu mă înţelegi? suspina omida, ştergându-şi o lacrimă de pe chipul umflat şi păros. Dacă ai fi în locul meu... Gândacul o privi cu atenţie şi i se făcu milă de ea. Mai ales în momentele în care se întrista, devenea cu adevărat urâtă şi respingătoare. -De ce nu ţi faci o operaţie estetică? veni el cu o propunere într-o doară. Omidei nu-i trecuse prin cap o asemenea idee. - Unde? Cât mă costă? a sărit ea în sus entuziasmată. - Am auzit că păianjenul cu cruce este cel mai bun chirurg din ogradă. El i-a aranjat" aripile buburuzei, l-a ajutat pe bandar să slăbească şi a despărţit două Vaca-Domnului care rămăseseră lipite. Habar n-am cât costă o operaţie, dar poţi măcar să-ţi faci o programare la doctor ca să vezi ce şi cum. Omida i-a mulţumit prietenului ei pentru sfat, însă nu s-a grăbit să se programeze la cabinetul păianjenului, căci voia să afle mai multe amănunte despre acest chirurg faimos. -E scump...dar merităli-a spus buburuza dând cochet din elitrele sale, roşii cu picăţele negre. Uită-te la aripile mele cele noi Cât de uşoare sunt, ce culori intense şi strălucitoare au elitrele! Omida pipăi neîncrezătoare aripile buburuzei. -Dar.. parcă aşa erau şi înainte! Tu dintotdeauna ai fost frumoasă. - Nu-i adevărat! se burzului buburuza. dică tu vrei să spui că am făcut economii un an întreg pentru operaţia estetică şi arăt la fel ca înainte? chiar nu vezi diferenţa? Atunci chiar mai lasă-mă în pacel Omida n-a mai spus nimic şi a plecat să-l caute pe bondar. L-a găsit trist şi gras. - E drept că eram ceva mai slab după operaţie, însă m-am îngrăşat la loc, i-a mărturisit el. Este şi vina mea că nu mă pot abţine de la mâncare şi că nu fac mişcare, însă poţi să mă crezi că nu-i mare lucru de capul acelui doctor! Nu ştie decât să te jupoaie de bani. - Un doctor minunat! au exclamat în cor cele două Vaca Domnului când omida le-a întrebat ce părere au despre păianjenul cu cruce. Nu ştim ce ne-am fi făcut fără el. În urmă cu nici o săptămână eram nevoite să umblăm împreună peste tot. Una trăgea häis!, alta cea!... un adevărat chin. După ce chirurgul a reuşit să ne separeu, fiecare e liberă să-şi vadă de viaţa ei. Omida s-a mirat de miracolul pe care îl săvârşise doctorul păianjen. Însă ea nu ştia, aşa cum nu ştiau nici cele două Vaca Domnului care erau foarte tinere, că în perioada de împerechere, aceste insecte rămân de regulă lipite una de alta, apoi se desprind de la sine. La scurtă vreme după aceea, omida, pe trei sferturi convinsă că o operaţie estetică il va schimba viaţa, aştepta în holul cabinetului care era ticsit de lume. Două furnici roşii se ţineau emoţionate de mână, o viespe citea o broşură despre cele mai la modă ace, iar un ţânţar care voia să-şi lungească trompa moţăia într-un colt. - Cine e la rând? a întrebat asistenta doctorului, o graţioasă libelulă cu picioare lungi. Omida s-a ridicat de pe scaun, tremurând de emoţie şi a intrat în cabinet. Păianjenul a cărui cruce era vizibilă pe spate a fixat-o cu mulţimea lui de ochi. -Care-i problema, domşoară? - Vreau să fiu mai frumoasă! Cea mai frumoasă, a murmurat omida intimidată. Fără să ştie de ce, doctorul era antipatic Acesta a început să o consulte cu cele opt picioruşe păroase ale sale. Senzația era cea a unui gâdilat neplăcut. ​