Fram stătea în mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit. Tot aşa stau frații lui din tara zăpezilor veşnice, pe Insulele de gheață plutitoare, când se înaltă să privească la alti urşi albi, care se depărtează pe alte insule plutitoare. Stâtea şi se uita in gol. Mai făcu un pas Aplauzele s-au potolit. Acum, toţi aşteptau. Înțelegeau ca Fram pregăteşte ceva nou. Fără Îndoială, un număr mai greu decât toate. Altădată începea mal repede. -Fram! II Încuraja un glas.
Ursul alb ridică ochii... .A, dal parcă spunea privirea lui. Aveți dreptate! Sunt Fram şi trebuie să vă Inveselesc..." Cu labele făcu semn de neputinţă In laturi. Duse dreapta la frunte; apoi la inima; din nou la frunte şi din nou la inimă. - E bolnav, bunicule! rosti cu milă fetița cu ochi albaştri şi căciuliță albă. E bolnav...
De ce nu-l lasă în pace dacă e bolnav?
lar bunicul, care fusese profesor, care văzuse multe întâmplări In viaţă şi citise multe
cărţi, vorbi şi el, cu o altfel de milă: Nu e bolnav, Lilico! E ceva mal rău... Poate l-a apucat dorul de pustietățile lui de gheaţă, unde s-a născut...
Fram s-a ridicat de pe marginea platformei. A făcut un semn de despărțire tuturor, un
semn cu brațele întinse, aşa cum Işi lua rămas-bun când sfârşea numărul lui din program şi Il Întovărășeau aplauzele până la leşire. Apoi şi-a dat drumul In patru labe. A devenit un animal ca oricare altul. Aşa, în patru labe, cu botul în pământ, s-a Îndreptat spre perdelele roşii. Nimeni nu pricepea nimic. Nedumerită, mulțimea nu striga, nu fluiera, nu-l mal chema
Îndărăt.
Perdelele roşii au căzut după Fram. Pe holurile Înguste din dosul circulul, care duc la grajduri şi la menajerle toți se dădeau la o parte. Nu cutezau să se apropie. Dar ursul alb a Intrat singur în cuşca lui, s-a culcat cu botul pe labe, in colțul cel mai Întunecos, cu fata ascunsă spre perete.

4. Ce moment al lecturii ai dori să-l schimbi? Scrie varianta ta într-un text de 5-6 rânduri.​